luni, 11 iulie 2011

People always leave

Ma gandesc de foarte mult timp la subiectul asta dar am amanat sa scriu despre el pentru ca am asteptat un semn cat de mic care sa ma convinga ca ma insel. Ei bine, nu numai ca semnul mic nu a venit ci m-au napadit semnele mari care imi confirma teoria.

Scriam mai demult ca uitam cu usurinta toate promisiunile facute, ca schimbam cercul de prieteni foarte usor, ca nimeni si nimic nu tin pasul cu timpul care se scurge ametitor de repede si ca viata noastra ia o turnura diferita de la an la an. Cu ideile astea in cap am scris Forget Forgot Forgotten.

Bun, au trecut luni bune de atunci (vreo 10 sa tot fie) si ajung la aceeasi concluzie pragmatica. M-am apropiat de alti oameni, am socializat, am iubit, am admirat, am mintit si am promis. Si ei la randul lor au facut promisiuni. Si then again, sunt tot aici, singura, cu promisiunile noastre cu tot, cu o mie de intrebari la care nu am raspunsuri si cu sentimentul ca lucrurile de care ne atasam le pierdem mai devreme sau mai tarziu.

Ne pare rau, ati ajuns la capatul acestui drum, va trebui sa alegeti alta ruta...
This world is watching me...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu