Ca orice parinti, ai mei m-au invatat ca viata e grea, m-au pregatit pentru suferinte si dezamagiri, m-au avertizat ca oamenii nu sunt intotdeauna ceea ce par, mi-au spus ca mereu e bine sa te bazezi doar pe tine si m-au inspirat sa fiu puternica.
Si da, le multumesc ca au setat asteptarile in mod corect, sunt recunoscatoare ca nu sunt papa lapte sau vreo mica printesa care isi imagineaza ca m..ia vine doar din dragoste si clar ii respect pentru felul in care mi-au format personalitatea.
Si totusi, nu m-au pregatit pentru happiness. Cred ca sunt fericita si nu am nici cea mai mica idee despre ce sa fac. Mi-e frica si nu stiu cum sa abordez treaba. Adica sa traiesc momentul cum ar veni? Sa las suspiciunile si sa accept ca lucrurile pot fi ok si fara o tona de lupta si shit involved?
Mami, how do you spell happiness?
This world is watching me...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu