Deci un topic interesant pe care il discutam cu un prieten...exista prietenie, I mean doar prietenie intre un barbat si o femeie? tind sa cred ca nu, plus experienta imi spune ca nu...intotdeauna m-am inteles mai bine cu persoanele de sex opus, dar somehow i messed up toate relatiile de prietenie...am gafat eu, a gafat el, am gafat amandoi...ok, sa zicem ca nu te atrage deloc, ca nu te imaginezi facand diverse cu el si ca never ever nu ti-ai pus problema "Ce-ar fi daca?". Petrecand timp suficient cu o persoana am constatat ca poate aparea intrebarea nesuferita de mai sus plus ca apar situatii favorabile - esti deprimata si vrei sa treci peste (stiu, e urat), un party cu ceva bautura si exemplele pot continua. Deci alcoolul + un prieten de sex masculin e such a bad combination.
Plus ca dupa aia incepi sa te gandesti: dar el ma intelege atat de bine, ma cunoaste, am petrecut atat de mult timp, probabil ca ne-ar sta bine impreuna so why not. Nu, nu, nu! Aici cred ca noi, femeile gandim prea mult sau ne place sa ne imaginam chestii. Nu e nimic si totusi noi ne apucam de facut planuri si legaturi. Si cand nu se intampla asa, suntem profund dezamagite, nestiind unde am gresit. Nu, nu e morala, ci doar un pic de autocritica, constructiva de altfel.
Deci, concluzia, nu, sunt prea putine cazuri, izolate, de prietenie adevarata intre noi si ei si pana nu ma conving de contrariul, sustin cauza aceasta.
Si acum sa ma gandesc...cu ce prieten vorbeam eu?:D
This world is watching me...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu