Nu am fost niciodata fotogenica. La inceputurile carierei de "pozata" ma ofticam maxim si jeleam ca nu ies si eu decent in poze, ca nu am o postura de Doamne ajuta, ca zambetul meu nu e seducator si ca moaca mea e cel putin stupida. Dupa aceea, a urmat perioada de chin artistic. O data cu progresul tehnologic, ma stresam sa gasesc pozitii interesante, priviri pierdute [aka dubioase] si caracteristici care m-ar ajuta [desi stii cum e: doar photo shop te mai poate ajuta], totusi la vremea respectiva shooting-urile profesioniste nu erau la indemana oricui deci prietenele erau cele care te trageau in poza. Dar nu, nici asta nu m-a ajutat. Si nu, nici momentele aparent spontane [poze cu grupul cand sunteti la munte/mare/wherever else] nu ma incantau nespus; toata lumea iesea grozav doar mie imi statea parul ca naiba si paream grasa [da, da, women thing].
Evident ca a exista si o perioada de overdo it. Mi-au iesit niste poze pe ici pe colo pe care le consideram dragute si pe care le postam pe retelele sociale [la inceput a fost hi5.com, acum sunt facebook si google+] si crestea inima in mine cand imi spunea cineva ca ii place poza mea.
Buun si ajungem la momentul prezent cand doar ma amuz. Da, mi se pare ca sunt scoasa din cutie, am un super outfit, machiajul e la locul lui, parul e ok, sigur ies ca o diva in poza. Surpriza vine ca o palma nemeritata, vad poza si apare cu totul altceva: parul sta total anapoda, am 5kg in plus si nici vorba de diva, doar o curca plouata cu un zambet tamp [ok, macar nu am buzele tuguiate ca orice pisi care se respecta]. Ok, exista de altfel si posibilitatea ca eu sa ma vad intr=un mod mult prea critic si eronat dar vorba aia, daca chiar eram o diva, ajungeam departe.
Ceea ce am invatat e ca nu conteaza cat de fotogenic esti atata timp cat esti ok cu tine, ai prieteni care nu te judeca dupa aspectul transmis de pixelii aia nesuferiti si nu esti disperat/a dupa complimente si potentiale abordari din partea sexului opus. Ok daca chiar iti doresti mii de like-uri la pozele noastre, comentarii de genul "esti o papusa"*, "vai ce tonifiata esti" zic sa recurgi totusi la photo shop. Glumesc, ar trebui sa iti reevaluezi increderea in tine.
Si totusi daca nu merge chestia cu increderea, iata cateva sfaturi de la specialistii Sony referitoare la portrete:
1. Nu trebuie sa te feresti de zoom in-uri - close-up-urile te pot ajuta daca sunt facute cum trebuie.
2. Foloseste cat mai mult background - surprinde scarile, veioza din cadru, copacul din spate.
3. Capul intotdeauna sa fie in partea superioara a pozei caci asta creeaza echilibrul pozei [ok, am tradus ca naiba insa here you have: keep eyes in the upper third].
4. Foloseste-te de linii si de lucruri care ies din tipar - apparently pozele cu caramizi in fundal ies minunat.
5. Schimba unghiul - nu sta tot timpul cu capul orientat spre dreapta si cu mana in sold, great things can happen if you change the angle. Just like in life I would add.
* If you're a plastic Barbie, all can i wish for u is to have a fantastic life as the one you have or pretend to have on Facebook.
This world is watching me...No photos please :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu