Asa m-a apucat un gand de duca, imi vine sa las naibii job-ul, creditul, viata haotica din Bucuresti si sa plec...Si nu, nu vorbesc de o escapada, de un weekend sau de o luna. Cumva tot sentimentul de libertate, relaxarea, distractia si buna dispozitie capatate intr-o vacanta se duc naibii dupa o zi la birou sau dupa o prostie birocratica pe care trebuie sa o infrunt. Culmea e ca imi place ceea ce fac, sunt ok cu stresul zilnic, sunt ok cu viata mea [oh really??], dar din cand in cand imi vine sa-mi iau campii si sa ma retrag pe o plaja si sa fac cocktails si sa fiu straina de cuvintele asap, trafic, intretinere, viziune, sedinta, apometre, lucru in echipa, responsabilitate.
Si unde sa ma duc? Si ce sa fac? Si cum sa-mi platesc rata? Si cum sa traiesc? Si familia mea? Si prietenii? - siguur, ratiunea vine sa-mi taie elanul. Taci tu, o sa ma gandesc la un plan, mai lasa-ma un pic sa visez.
This world is watching me...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu