Next level

De la o varsta incolo, nu te mai duci la petreceri in club, la aniversari, la evenimente de weekend care se lasa cu nopti nedormite, alcool peste masura, mahmureli, momente de black out si prieteni noi. Te duci la nunti, botezuri, taieri de mot, evenimente pasnice si ataaat de plictisitoare...
Ei bine, iata-ma la un botez de seama intr-o locatie de seama cu oameni de seama. Oriunde ma uit, fite, iar oamenii respira si ei fite. Desi m-am aranjat impecabil nu pare ca ma incadrez in peisajul din jur.
Totul in jurul meu e fals, mai putin poseta domnisoarei de langa mine. Gene false, extensii, sani care nu se misca, zambete politicoase si conversatii goale. Cuplurile sunt la unison, un el bombonica si o ea papusa din reviste care fac frumos si abunda in afectiune publica.
Ma bucur ca sunt asezata la o masa de oameni normali, insa n-am noroc pana la capat. Apar 2 domnite si un june pretios, cred ca nici ei n-au avut noroc pana la capat de trebuie sa stea cu oameni obisnuiti. O domnita are un corset nemilos si la fiecare inghititura din aperitiv pare ca se revarsa. Bietul corset nu mai poate tolera presiunea unor sani obraznici. Ceilalti 2 sunt un cuplu si se giugiulesc peste o chiftea, pardon un prosciuto cinstit.
Stau de vorba cu un tanar care pare normal si parca timpul trece mai usor si mai suportabil. Dupa ce ca ma simt imbracata in capot pe langa fetele de la masa, trantesc si bunatate de caviar pe rochie. Seara e compromisa...
Il intreb pe tanarul de langa mine de ce nu face vreo miscare in directia corsetului care a venit neinsotit. Se uita la mine si imi tranteste un ras sincer.
- Mie imi plac femeile, pufneste pe un ton serios
- Pai, la cum se vede de la mine, are tot ce ii trebuie, ma fac eu ca nu inteleg
- Nu cred ca ai inteles, nu avem decat o femeie la masa, dar nu stie sa-si puna servetul si strica frumusete de rochie, incheie el amuzat...
S-a strigat linie, urla orgoliul meu si zambesc incurcata...
Atunci am inteles de ce exista etape in viata unui om si cum te maturizezi cu fiecare etapa parcursa. Desigur ca am avut si eu perioade de glorie cand imi puneam un super decolteu, sau vreo fusta inexistenta, sau worst case scenario ambele. Cand ma imbracam ieftin si aratam ieftin. Cand mesajul pe care vroiam sa-l transmit era 'agata-ma'. Si nu era rau, a fost o perioada frumoasa in care am invatat sa ma cunosc, sa fac alegeri si sa ma distrez. Insa am invatat si ca increderea in sine nu vine exclusiv din alegerile vestimentare care tipa ci din atitudine, calm interior, feminitate si mister.
Asadar, ma simt la un noul nivel, in care nu trebuie sa demonstrez nimic, nu doresc sa atrag atentia tuturor barbatilor cand pasesc intr-o incapere, nu etalez 'sexy' iar eticheta pe care mi-o pot pune barbatii nu cred ca e ' femeie buna'. Sunt multumita sa fiu femeie adevarata, autentica, departe de perfectiunea inchipuita de media si de revistele glossy.
Cu gandurile astea in cap, ma retrag de la sinrofie, nu inainte ca tanarul care m-a complimentat sa-si salveze numarul meu de telefon.
Til the next time...

This world is watching me...