marți, 2 aprilie 2013

A se sau a nu se?

Ca tot vorbeam de birocratie acum ceva timp in Tu cu cine faci banking?, iata o noua povestire pe aceeasi tema, de data asta cu Academia de Studii Economice.
Profitand de niste zile libere, m-am dus la ASE sa imi ridic diploma de dizertatie. Recunosc fara jena ca au trecut 3 ani de cand am terminat masterul si nu m-am sinchisit sa ridic nenorocita aia de diploma pentru ca nu mi-a trebuit. 
Episodul 1: ma prezint saptamana trecuta la cunoscuta cladire din Caderea Bastiliei si stau la o coada decenta. Ajung la ghiseu si imi spun dorinta. Cucoana de vreo 50+ primaveri cauta in registrele ei si ma gaseste din prima.
- Da, domnisoara, diploma e la noi, zice cu o voce hotarata [cam unde mama dracu' sa fi fost, daca nu la voi?]. Zambesc si nu-mi vine sa cred ca a fost asa usor. 
- Ok, pai am venit sa o duc acasa, zic eu fericita.
- Pai, trebuie sa "complectati" aceasta cerere si sa platiti o taxa de 200 de lei, adauga rapid ciufuta de la ghiseu, intinzandu-mi o foaie A5 de tot rasul.
Ma uit la foaie si ma loveste: trebuie sa ma duc la 3 alte ghisee sa iau niste semnaturi cum ca nu am datorii la ASE. 
- Nu va suparati, dar de ce trebuie sa ma duc in alte 3 locatii? Nu aveti o baza de date care sa confirme ca nu am dat nici un tun la institutia dvs pretioasa?, intreb aproape urland.
- Nu am ce sa va fac, asta e procedura, se stramba tanti triumfator la mine.
- Doamna, dar eu nu am stat la camin in timpul masterului, cum as putea avea restante de plata? si nici biblioteca nu am frecventat-o? Nu vi se pare exagerat?
- Nu conteaza, te duci sa-ti iei semnaturi, nu am cum sa-ti dau diploma altfel..
- Ok, sunt 3 cladiri diferite. Stiti cumva programul de la fiecare? Ca sa nu ma duc degeaba? 
- Nu, domnisoara, duce-ti-va sa vedeti, lasa ca e bun mersul pe jos, zambeste mieros la mine. La casierie nu mai gasiti acum, veniti maine.
- Pai maine nu aveti dvs program aici, ce sa fac?
- Veniti si saptamana viitoare, ce sa va fac...
Dupa ce latru la ea ca e bataie de joc si ca nu am timp sa umblu pe viscolul ala sa semnez o hartie igienica; ca eu muncesc 12 ore pe zi ca sa aiba ea pensie, ca nimic nu e sincronizat in ASE si ca am platit bani degeaba, ii arunc foaia in fata, ii zic ca nu pot sa tolerez asemenea tratament si plec mandra floare trandafir. 

Ei bine, peste weekend am stat si am reflectat ca nu merita simpaticii astia sa ramana cu diploma mea si ca ar trebui sa mai fac o incercare sa o recuperez. Mama masii, sper sa nu dau peste aceeasi fosila, dupa ce i-am aruncat foaia aia blestemata in nas.


Episodul 2: ma infiintez azi la acelasi ghiseu cu un zambet cat China [de fals]. Nu e aceeasi tanti care ma serveste, respir usurata. Bun, cer hartia cu pricina ca sa ma apuc de treaba; macar e soare afara si pot merge pe jos linistita. Dupa ce ma jur pe Biblie ca am verificat deja ca diploma e la ei [ca sa nu o mai caute si retard number 2] primesc foaia minune si incepe calatoria initierii [eu si Gheoghita Lipan; mie mi-a placut Baltagul]. Ma duc la casierie ca acolo e program mai scurt. Dau peste o tanti si mai ciufuta [oare asa le recruteaza ???] care nici nu se uita la mine pentru ca e prea ocupata cu discutia cu o alta tovarasa de birou. 
- Buna ziua, am venit sa platesc taxa pentru retragerea diplomei...incep eu politicos
- Daa, lasaa, da-mi buletinul, urla ea...
- Pentru ce ai zis ca iti trebuie? latra la mine evident sictirita...
- Daca v-ati fi concentrat un pic, ati fi auzit; pentru retragerea diplomei de dizertatie [hai sictir si tie]
E socata si simt ca frigiderul meu s-a umplut subit. Isi revine din soc cand vede banii si proceseaza chitanta. 
Biroul numarul 1, directia sociala, 20 minute de mers prin soare: un nene si o tanti, vadit ocupati sa taie frunza la caini:
- Buna ziua, am si eu o semnatura de primit de la dvs pentru eliberarea diplomei de dizertatie...
- Sunteti nascuta, crescuta in Bucuresti? intreaba domnul amuzat...
Dau din cap ca nu si sunt trimisa la tanti acritura, yey. Dupa 10 minute de vaicareli [nu mai gasesti nimic aici, sunt prea multe dosare, cine sa le aranjeze?], primesc semnatura. Sunt invitata la biroul lui Petre sa-mi puna stampila. Nu se grabeste ca doar ce serveste o portocala. Ma uit la el cu privirea de "ma grabesc, fraiere", dar nu gasesc intelegere. Astept sa molfaie tot, lent si primesc si o stampila stearsa pe foaie. 1 down, 2 more to go.
Ma indrept catre cladirea cu contabilitatea. Etajul 4, fara lift, miros de spital. La birou, o bunicuta. Ii arat foaia si se uita dezaprobator la mine. 
- Nu, mama, eu sunt ultima, tre' sa te duci intai la permise [aka stuff de la biblioteca] si daca nu ai datorii acolo, semnez.
- Pai, ghiseul cu permise e in cladirea unde trebuie sa predau foaia, nu are sens sa fac inca un drum, zic eu plina de sperante ca imi urmareste logica...
- Nu se poate altfel, imi zice pe un ton dragut....
Epic fail, ma duc intai la permise. In birou, 3 cucoane bine hranite barfesc de zor si doar cand tusesc isi amintesc ca sunt acolo. Imi dau o semnatura si o stampila de 2 bani si imi reiau drumul la bunicuta [biroul numarul 3, in caz ca ne-am confuzat]. 
Ma uit la ceas alarmata. Mai am doar 15minute pana la inchiderea programului. Maresc pasul si ajung transpirata [aceleasi patru etaje de urcat] sa iau ultima semnatura. Victorie!
Ma intorc la ghiseul din prima cladire si surprizica: madam fosila cu care m-am tiganit joi imi zambeste gales. Fucking fuck, trebuie sa ma abtin sa o balacaresc din nou. Ii flutur foaia si chitanta ca am platit taxa si astept cuminte. 
- Cum ziceai ca te cheama? si cand ai terminat? se ratoieste in stilul caracteristic...
- Am "complectat" foaia, vedeti acolo toate informatiile, i-o dau subtil.
Isi ridica ochelarii, se uita la mine de parca as fi zis o gluma proasta [heiii, e 1 aprilie], dar ia foicica si se uita acolo. Scoate diploma si deja imi imaginez o secventa dintr-un film [gen cand cineva gaseste diamantul 'al mai mare]. Ma pune sa semnez ca primarul in vreo 3 locuri, semneaza si ea si simt ca urmeaza felicitarile, masa si dansul. Ii suna telefonul si ma amuz zgomotos cand o aud pe Inna rasunand suav din buzunarul ei. 
- O tot rog pe fii-mea sa mi-o schimbe, dar a uitat, se scuza sfioasa...
- Da, ca melodia asta e deja veche, a mai scos una, dau eu lovitura finala...

Primesc hartiile. Remarc ca am si o poza de cacat pe diploma - cum Dumnezeu stateam cu parul asta??
Oricum, cred ca sunt mai slaba cu 2 kg dupa nervii si pelerinajul la ghiseele sfinte din ASE. Sper ca asta sa fie ultimul periplu pe care il fac si sper sa va pice bila aia in cap!!


This world is watching me...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu