Felicitarile, masa si buchetul

N-am inteles niciodata traditia cu aruncatul buchetului miresei la o nunta. Desigur ca nu asta e cel mai stupid obicei care se practica la nunti si cumetrii, dar pentru femei mi se pare o treaba nelalocul ei.

Pasul 1: se asteapta pana la sfarsitul evenimentului, dupa un pic de aperitive, un pestisor pane, vreo doua sarmale, o friptana si niste marztipan.

Sleep by my side

Pe vremea parintilor mei, dragostea si tot ce presupunea ea veneau cu timpul. Faceai cunostiinta cu flacaul, aruncai o ocheada pe furis, poate ziceai 2 vorbe si daca lucrurile pareau serioase iti dadeai intalnire. De azi intr-o saptamana, la locul x, ora y. Fara mesaje, fara hai sa vedem pe parcurs, fara surprize mai mult sau mai putin placute.

The Gods of Guilt

A fost un weekend agitat pe care l-am petrecut pe litoralul romanesc, alaturi de peste 200,000 oameni. Haos, multa prostie, opulenta si dezmat, dar nu despre asta vreau sa povestesc acum.

Ci despre lectura placuta [desi pe alocuri deranjanta prin prea mult adevar] pe care am servit-o pe plaja alaturi de un Aperol si o apa plata. Pentru ca ma plictisesc maxim sa zac pe un sezlong [gasit cu chiu si vai in statiunea selecta unde am poposit], sa fac poze pentru Instagram [#soarelerasare, #soareleapune, #nedistrammaxim], sa Facebookuiesc de zor pana gasesc alti compatrioti la o aruncatura de nisip distanta si overall sa fac frumos ca sa ma remarce #baietiidebaieti, am scos artileria grea si am citit un roman politist. 

XX Gossip girl

N-am mai scris in ultima vreme...N-am mai scris pentru ca am fost confuza, am trait un soi de paradox care m-a impiedicat sa ma exprim online. Stiu despre mine ca sunt o persoana discreta, un low profile din punct de vedere sentimental; a nu se confunda cu low profile in general, caci de fel nu trec neobservata - imi place sa fiu in centrul atentiei si asta mi-a adus si bucurii si necazuri. Bun, deci daca sunt discreta, de ce mama naibii imi expun viata public, pe blog, adica fix in cel mai deschis mediu?

Vrei sa...?

Adusesem discutia in punctul asta de prea multe ori; ce-i drept mai in gluma [el], mai in serios [eu]. Ne facusem planuri. Eram entuziasmata de viitor. Simteam emotia unui nou inceput.

Coincidenta aniversarii relatiei noastre in concediu mi se parea o oportunitate. Stiam ca o sa propuna. O sa bem prosecco, o sa mancam ceva fin, o sa se uite in ochii mei si o sa-mi zica, pe un ton plin de dragoste, ce am asteptat de atata timp. O sa-si invinga teama de responsabilitate asumata, grija ca o sa fie din nou ranit, dorinta de a fi deschis oricarei noi provocari feminine. O sa fie momentul perfect, o sa fim noi, imbatati de dragoste, sex [in privire] si vin spumant. El o sa spuna cuvintele magice, eu o sa sorb incet din pahar, o sa-i zambesc, o sa fac ochii mari ca si cum ar fi ceva neasteptat si dupa un moment de liniste, buzele mele o sa formeze un mare DA.

Some 3

Am mai scris de subiectul "poligamie" sau despre cum am facut fata alegerii intre 2 barbati. Ei bine, 3 ani mai tarziu, vreau sa povestesc lucrurile dintr-o perspectiva diferita, cu intamplari noi si savuroase.
De data asta, nu sunt 2, ci 3 indivizi implicati in poveste, si nu vreau sa aleg nicicum[ai zice ca experienta te face mai inteleapta dar...:)].

There is life after x

Asa cum zice si alfabetul x-ul nu e ultima litera. Desigur ca optiunile sunt limitate [y, z] dar intotdeauna viata si intamplarile ei ciudate au un curs ciclic. Adica, cum ar veni, o iei de la capat. Cu A sau B sau C ...

In caz ca nu a fost evident din diverse scrieri melodramatice de pe blog, am avut [a se remarca trecutul] o perioada nasoala in ultimele luni. O durere crunta de care nu credeam sa mai scap. Durere in moalele capului, neputinta de a spune stop, mii de cugetari, mii de stari [de la refuz la cinism, de la agonie la extaz] si nicio luminita daramite vreun sfarsit de tunel. Da, din dragoste. 

Vreau doar sa punctez niste lucruri:

Nimpholove

Cand eram tanara juna, visam in secret la titlul de nimfomana. Nu stiam evident semnificatia deplina a cuvantului, insa in mintea mea adolescentina, imi imaginam ca sexul trebuie sa fie tare bun si deci cu cat faci mai des cu atat te implinesti ca femeie. Desigur, ametita de povestile din telenovelele de succes de la vremea respectiva, credeam ca nimfomana esti cu un singur barbat, toata viata :)
A venit [tarziu] si momentul sexului si lumea mea inchipuita s-a aratat timid dar cu real potential. S-a consumat cu lacomie, incat barbatul frumos caruia ii inchinam dragostea si foarte frecvent trupul, m-a declarat nimfomana [desigur nici el nu stapanea notiunea altfel nu cred ca i-ar fi gadilat orgoliul].

Offline

Toate relatiile mele serioase au fost traite in secret. Au inceput clandestin, au continuat in tacere, au ajuns la apogeu timid in ochii publicului si s-au terminat in gura mare. Dintotdeauna mi-am dorit discretie in viata personala si cred sincer ca asta e modul cel mai sanatos sa duci o relatie. Nu poze pe facebook dimineata, la pranz si seara [eu si iubi mancam, ne-o tragem, ne pregatim sa iesim], nu schimbat statusul [tot pe facebook] cu in a relationship with x a doua zi dupa ce ne-am cunoscut, nu sunat toti prietenii din agenda pentru a povesti ce minunat e noul prieten, nu organizat nunta:)
Insa se pare ca eu sunt la capatul opus, nu ma afisez si nu recunosc o relatie decat cand efectiv nu mai am cum sa ma fofilez. E drept ca si conflictul de interese in care m-am bagat de obicei nu ajuta, dar prefer sa-mi traiesc fluturii in 2:)
Si acum cand ma indrept vertiginos spre cea de-a treia relatie offline nu pot sa nu ma intreb:
- oare imi aleg partenerii strict dupa regula conflict of interest? Prea vad un pattern aici:)
- oare iubirea strigata in stanga si in dreapta e mai iubire decat cea pe invisible?
- oare abordarea asta e fundamental gresita? Nu de alta dar succesul din trecut ridica niste intrebari:)
Should we LOL[love out loud] or UWO[user went offline]?

This world is watching me...

Cine ti-o mai lua cercei...

- De ce nu mai porti cercei? ma intreaba mama intr-o vizita recenta...

- Pai mi-am pierdut cerceii preferati acum ceva timp... raspund eu rapid, sperand sa nu ma intrebe cum i-am pierdut:)

- Pai si ce? Altii nu mai ai? Ai tone de cercei acasa...nu se lasa usor intimidata

- Ba da, dar niciunii nu-mi plac atat de mult, parca nu-mi vin bine...continui cu o lipsa totala de entuziasm...

- Cumpara altii!

- N-am gasit niciunii care sa ma dea pe spate...

- Faci cum vrei, dar e pacat... O sa ti se astupe gaurile... incheie ea pe un ton convins...